"Capra" crapă "piatra"-n (fonduri europene) mii de euro. Reportaj-anchetă din Cristineşti, de unde se agaţă harta-n cui. Mii de euro dosiţi în spatele facturilor umflate ori cheltuiţi fără noimă. Este rezultatul unei iniţiative în Baranca (Botoşani): o fermă de capre pentru ţiganii majoritari în localitate şi care ar fi trebuit să aibă drept rezultat prosperitatea lor. Dar fondurile s-au dus, iar acum caprele mor de foame şi boli, pentru că nici bani de veterinar nu se mai găsesc. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut, când a murit unul dintre ţapii de montă, pe care s-au cheltuit peste 700 de euro. O astfel de situaţie ar fi trebuit să intre în atenţia DNA de mai mult timp, având în vedere că zbaterile sătenilor şi reclamaţiilor lor cu privire la fărădelegile săvârşite nu-s de azi, de ieri.
Sătenii spun că şi în zilele premergătoare sosirii noastre la ferma Bărăncuţa au murit cel puţin zece capre. "Au fost dosite, să nu le vedeţi", a spus Mihai Ungureanu, unul dintre ţigani. În grajdul care ar trebui să arate ca o fermă la standarde europene, caprele n-au loc nici unde să fete. Când le e să facă iezi, îi calcă în picioare. "Bărăncuţa" este ferma cu doi iezi, dar care a costat peste 64.000 de euro. Cum arată o astfel de fermă europeană făcută cu ’jdemii de euro? Pereţii de lemn sunt căptuşiţi cu paie. În loc să existe apă curentă, caprele, mereu flămânde, beau apă rece adusă în cârcă, de la pârâu, de unul din cei doi angajaţi ai fermei, deşi ar fi trebuit să fie 10 muncitori.
Mai mult, din cele 200 de capre cumpărate ar fi trebuit, ca într-o progresie geometrică, să se ajungă la mai multe sute. Ţiganilor nevoiaşi li s-au împărţit 40 de capre şi iezi. Mulţi le-au tăiat, nu s-au mai chinuit să le crească, cu toate că o capră asigură prin lapte necesarul de trai al unei familii, 3-4 litri pe zi. Atunci de ce se vrea bătaia de joc în ce priveşte o inves