Şase zile de proteste au suprimat practic 5% din PIB-ul egiptean, cât aduce turismul acestei ţări, bursele din ţările Golfului Persic sunt în scădere, iar preţul petrolului a crescut cu 4% pe plan mondial - ajungând la nivelul maxim al ultimelor 28 de luni
Cei circa 150 de morţi şi 4.000 de răniţi, la cât se estimează a fi ajuns bilanţul victimelor după şase zile de "revoluţie" în Egipt, nu sunt numai drama acestei ţări, ci un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Cu fiecare zi de violenţe în plus, economia mondială riscă să fie aruncată în aer, iar efectele nu vor ocoli România, după ce una dintre "victimele" violenţelor din această ţară arabă a devenit şi preţul petrolului.
Ultimele zile de confruntări, în care Egiptul a căzut pradă haosului, au fost suficiente să aducă preţul barilului de ţiţei la un nivel apropiat neatins de acum 28 de luni, respectiv de la 26 septembrie 2008. La acea dată, banca americană Lehman Brothers intra, oficial, în faliment, iar criza de pe Wall Street era la apogeu.
Preţul petrolului "Brent" (extras din Marea Nordului şi tranzacţionat pe Bursa londoneză) a ajuns la 99,42 USD, vineri, după ce atinsese un maxim de 99,74 USD în cursul zilei, iar creşterea poate continua de luni. Cu excepţia Bursei de la Riyadh, toate bursele din ţările Golfului Persic au închis în scădere ("pe roşu"), duminică. Cu o zi înainte, Bursa saudită (cea mai mare din lumea arabă) pierduse 6,43% din valoare.
La nivelul economiei naţionale, Egiptul se vede cu sursa a 5% din PIB, turismul, pusă sub embargo de violenţe, în condiţiile în care SUA, Japonia, China şi mai multe state UE, între care şi România, au emis avertismente de călătorie în această ţară. Turiştii pleacă pe propria răspundere şi nici nu ar mai avea ce vizita. Principalele obiective turistice, inclusiv piramidele, sunt închise şi păzite de blindate ale armatei.
@
