Guvernul si sindicatele au gasit un nou motiv de conflict: Codul Muncii. Pe de o parte, guvernul doreste sa flexebilizeze piata muncii prin introducerea unor masuri propuse in principal de Consiliul Investitorilor Straini, iar pe de alta parte, sindicatele sustin ca, daca vor fi implementate, aceste masuri ii vor transforma pe salariatii romani in sclavii moderni ai Europei.

Cum stau lucrurile de fapt? Romania are cea mai rigida piata a muncii din Uniunea Europeana – angajatii sunt greu de concediat, chiar si atunci cand acestia se dovedesc incompetenti, contractele incheiate pe termen determinat sunt ca si inexistente (detalii aici), iar legea apara in primul rand angajatul.

Partea negativa a acestor prevederi este ca firmele ezita sa angajeze personal in conditiile in care concedierile sunt greu de realizat, iar acest lucru ii afecteaza in primul rand pe tineri si pe someri, respectiv pe cei care au disperata nevoie de un job, dar care, din nefericire, nu sunt membrii de sindicat.

Sindicatele

Numarul sindicatelor a crescut constant in ultimii 15 ani, in ciuda reducerii numarului de salariati – in prezent exista aproximativ 8.600 de sindicate, de trei ori mai multe decat in 1996, click pe graficul alaturat pentru detalii.

In acelasi timp, numarul salariatilor a scazut de la 6 milioane la aproape 4 milioane, dintre care jumatate sunt membrii de sindicat. Dintre membrii de sindicat, mai bine de un milion sunt angajati la stat.

Prin ce s-au afirmat sindicatele de cand a inceput criza? Prin numarul tot mai mare de mitinguri, la care participa un numar tot mai mic de sindicalisti. Avand in fruntea lor de ani de zile aceeasi lideri oportunisti, fara viziune si cu averi a caror provenienta este dubioasa, sindicatele devin din ce in ce mai mult doar o masa de manevra.

Dupa esecul “marilor manifesta