Reprezentanţii Puterii - aflaţi în picaj în toate sondajele - încearcă să se redreseze prin culpabilizarea, cu orice şi în orice domeniu, a Opoziţiei. Pentru a-şi atinge scopul singura soluţie o reprezintă recurgerea la diversiuni. Iar pentru a se ajunge aici, manipularea prin presă va fi instrumentul principal.
Scurt istoric: cum se proceda în anii '50
În perioada de tristă amintire a „luptei de clasă" (împotriva burghezo-moşierimii, a reacţiunii, a chiaburilor etc.), procedura de eliminare a celor care nu pactizaseră cu comuniştii era simplă. Într-o primă fază apăreau articole "demascatoare" în presă (controlată 100% de regimul comunist - n.a.), de regulă în "Scânteia", dar şi în alte publicaţii la adresa celor vizaţi. Sau se prezentau situaţii negative generate (în proporţie de 95% erau invenţii, deoarece "cei în cauză" nu mai deţineau pârghiile de comandă) de cei care trebuiau să fie eliminaţi. Odată demascaţi, "duşmanii poporului" erau urgent arestaţi, judecaţi sumar şi condamnaţi. Sau chiar se sărea peste etapa judecării, pentru că mulţi dintre cei încarceraţi nici nu au trecut prin faţa vreunei instanţe. "Demascările" nu erau doar opera jurnaliştilor, ci şi a unor colective muncitoreşti "indignate" de faptele duşmanilor poporului. Evident, indignările erau prezentate tot în presa vremii. Tot în baza "probelor" oferite de presă (de regulă editoriale sau simple opinii - n.a.), conducătorii vremii justificau o serie de decizii politice arbitrare şi închideau gura eventualilor contestatari.
Un titlu pentru reacţia lui Traian Băsescu
Practicile conducătorilor din anii '50 au fost preluate şi de către reprezentanţii actualei puteri. În mai multe situaţii, unele declaraţii belicoase, dar fără acoperire, ale preşedintelui Traian Băsescu au fost justificate simplu: "subiectul a apărut în presă". Evident, "subiectul" nu apărea decât în presa con