Trei ierarhi i-ar putea succeda lui IPS Bartolomeu: unul a fost acuzat de legături cu Securitatea, altul cu un grup de meditaţie transcendentalistă, iar celălalt este considerat lipsit de experienţă.
Trecerea la cele veşnice a mitropolitului ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a lăsat vacant unul dintre cele mai importante scaune mitro-po-litane din România. Deşi este cel mai „tânăr" scaun mitropolitan, personalitatea IPS Bartolomeu Anania a transformat Clujul într-unul dintre cele mai importante centre ale Ortodoxiei româneşti. În prezent, mitropolia fondată de Ana-nia este una dintre cele mai întinse şi mai importante din România.
Candidaţii „previzibili"
Deja au apărut numele unor posibili candidaţi la tronul mitropolitan. În mod firesc, teologii pomenesc numele a trei ierarhi din cuprinsul mitropoliei cu sediul în Cluj. Dar este posibilă şi desemnarea unui mitropolit din afara teritoriului canonic ce a fost păstorit până luni de IPS Bartolomeu Anania.
Cel mai vehiculat nume este cel al arhiepiscopului ortodox de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ. Acesta este văzut drept continuatorul firesc al stilului de conducere iniţiat de mitropolitul Bartolomeu. Există multe asemănări între cei doi ierarhi. De altfel, Andrei Andreicuţ a fost candidatul susţinut de IPS Bartolomeu la succesiunea regretatului mitropolit al Ar-dealului din Sibiu, IPS Antonie Plămădeală. IPS Bartolomeu a iniţiat ruperea eparhiilor din nordul şi centrul Transilvaniei de scaunul de arhiereu de la Sibiu abia după ce IPS Andrei Andreicuţ a pierdut scrutinul intern în faţa actualului mitropolit ortodox al Ardealului, IPS Laurenţiu Streza. Acesta era, la acea dată, episcop al Caransebeşului, eparhie sufragantă Mitropoliei Ortodoxe a Banatului.
Un alt punct comun din biografiile IPS Bartolomeu şi IPS Andrei îl reprezintă ostilitatea f
