Din cele 435 de spitale din România, 111 se comasează cu altele, iar 71 devin cămine de bătrâni. În multe cazuri, medicii văd comasările ca "lipsite de logică" sau "un pas înapoi". Sursa: OCTAVIAN COCOLOŞ
Economia rezultată din comasarea şi reprofilarea celor 182 de spitale este de 20 de milioane de lei şi provine mai ales din desfiinţarea a numeroase funcţii de conducere. Personalul medical din unităţile ce urmează a fi comasate sau reprofilate nu va fi disponibilizat, ci doar cel de conducere.
"Au fost desfiinţate 330 de funcţii de manager, director medical, director financiar contabil, la care se adaugă 230 de funcţii de conducere de la unităţile ce urmează a fi reprofilate. Personalului medical i se va oferi posibilitatea să lucreze în secţiile exterioare nou înfiinţate sau să-şi continue activitatea în centrele reprofilate", afirmă ministrul sănătăţii, Cseke Attila.
Spitalele reprofilate au posibilitatea fie să devină centre de permanenţă, fie cămine pentru persoane vârstnice. "Dacă în 2005 existau 288 de centre de permanenţă, acum mai sunt doar 83, iar 17 judeţe nu au niciun centru. Prin aceste centre se asigură continuitatea asistenţei primare cu ajutorul medicilor de familie arondaţi zonei, care vor fi remuneraţi. În ceea ce priveşte căminele, există doar 25, iar peste 2.800 de oameni sunt pe liste de aşteptare", spune ministrul.
Pe ce criterii s-au luat decizii
Printre criteriile care au "departajat" spitalele ce urmează a fi comasate sau reprofilate se numără existenţa a două linii de gardă şi distanţa dintre un spital mai mic şi unul mai mare. "14 spitale nu aveau linii de gardă, iar alte 49 aveau doar una", a explicat ministrul Cseke Attila.
Revolte din partea medicilor a stârnit mai ales comasarea de unităţi medicale perfomante. Spre exemplu, Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" e co
