Rolul retelelor sociale precum Facebook sau Twitter in miscarile de protest sau in revolutii a atras o atentie deosebita din partea presei in ultimii ani si a produs o impresie generala ca aceste retele usureaza organizarea unor actiuni care sa schimbe regimul intr-o tara sau alta. Dar media sociale nu pot declansa singure revolutii si pot la fel de bine sa-i ajute pe organizatorii miscarilor de protest si pe cei care sunt tinta protestelor, arata o analiza Stratfor, ce porneste de la influenta comunicarii online in cazul protestelor din Egipt.
Potrivit analizei realizate de Marko Papic si Sean Noonan, in prezent se presupune ca social media slabesc sprijinul pentru regimuri autoritare, chiar si in Iran sau Myanmar. Pana si Barack Obama, in recentul sau interviu pe YouTube, a comparat participarea la retele sociale cu drepturi fundamentale precum cel la libera exprimare.
Dar, arata Stratfor, social media nu pot sa provoace, singure, revolutii, iar in revoltele din Tunisia si Egipt rolul lor nu a fost cu mult diferit de cel al casetelor inregistrate cu discursurile ayatolahului Khomeini in revolutia din Iran, in 1979. Media sociale sunt instrumente care permit grupurilor revolutionare sa diminueze costuri precum cele de organizare a protestelor sau de recrutare. Insa ele au atat avantaje, cat si dezavantaje, iar eficienta lor depinde de capacitatea liderilor de a le folosi si de cat de accesibile sunt pentru cei ce le pot folosi, sustine Stratfor.
Cum au fost folosite retelele sociale in protestele din ultimii ani:
In Tunisia si Egipt, a crescut gradul de utilizare a Facebook si Twitter in organizarea, comunicarea si declansarea campaniilor de nesupunere civica si a actiunilor de strada.In "Revolutia Verde" din Iran, din 2009, evenimentele au putut fi urmarite de presa occidentala prin intermediul YouTube sau Twitter.Revoltele di
