Ultima şi singura blănăreasă din Ploieşti, Tanţa Fieraru, a lucrat multe piei de animale exotice: leoparzi, jaguari, reni, foci, râşi, marmote şi vulpi siberiene.

Tanţa Fieraru, numele sub care o ştie tot Ploieştiului, nu încălzeşte metalul şi bate potcoave, ci face o meserie grea şi foarte migăloasă, blănăria. Imediat după terminarea şcolii profesionale de ucenici, în 1975, a intrat ca meseriaş plin în fosta cooperativă de stat, iar din 2003 este pe cont propriu. Ani întregi, prin mâini i-au trecut sute de blănuri şi haine. „Lucrez întotdeauna numai cu materialul clientului. Nici nu aş putea altfel pentru că nu am de unde să procur blănuri. Tăbăcăriile de stat s-au închis de mult, iar crescătoriile de marmote au dispărut, de asemenea", spune Tanţa Fieraru.

Printre cele mai exotice blănuri care i-au trecut prin mână se numără cele de ren, focă, râs, jaguar şi leopard, aduse de clienţi din afară, pentru a fi transformate în haine luxoase şi foarte călduroase. La haina din blană de leopard a cusut manual două luni şi jumătate, câte 10 centimetri pe zi, din cauza părului foarte fin şi a pielii groase.

Tinerii o caută pentru căciuli de blană

„Blănurile animalelor de la noi din ţară, în special vulpile roşii şi iepurii, nu sunt de aceeaşi calitate ca ale iepurilor sau vulpilor din Siberia. Blana lor este spectaculoasă şi bogată pentru că acolo este mult mai frig, iar părul este foarte des", spune Tanţa Fieraru.

De aproximativ doi ani, de când au revenit la modă căciulile şi hainele din blană, femeia este căutată şi de tineri. „Poate că purtarea hainelor de blană este controversată, dar Dumnezeu ne-a lăsat să mâncăm carne şi să ne îmbrăcăm în pieile animalelor, aşa că mi se pare o atitudine făţarnică să militezi împotriva celor mai călduroase haine de iarnă. Clienţii mei sunt de obicei oameni cu bani, tineri şi bătrâni deoportivă, din toată Pra