Delegaţia Fondului Monetar Internaţional în România cere Guvernului să-i despăgubească pe deponenţi din bugetul de stat . După o serie de încercări nereuşite de a scăpa de plata despăgubirilor în dosarul FNI, CNVM pare să fi câştigat FMI-ul ca aliat. În final, statul ar putea fi bun de plată.

Citiţi şi: Ioana Maria Vlas: FNI-ul nu ar fi existat fără complicitatea expresă a statului român Lobby-ul făcut de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe lângă finanţatorii externi i-a determinat pe aceştia să ceară Executivului, în cadrul ultimelor negocieri de la Bucureşti, să-i despăgubească pe deponenţii la Fondul Naţional de Investiţii (FNI) din bugetul de stat. Deşi discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se încheie abia astăzi, Guvernul a refuzat până acum solicitarea celor de la Washington. Necunoscând argumentele Fondului, această cerere pare să fie, în cel mai bun caz, o eroare de comunicare. Unii analişti taxează însă mai dur abordarea. Fostul preşedinte al BRD, actualmente consultant de investiţii, Bogdan Baltazar, spune că sugestia FMI pare desprinsă din economia socialistă.

„Sigur, a existat gafa enormă a lui Camenco Petrovici (n.n. - fostul preşedinte al CEC) de a da garanţia băncii pentru investiţiile FNI. Dar ca să extinzi această responsabilitate a unei bănci - chiar dacă ea aparţine statului - asupra contribuabililor este o greşeală", a declarat Baltazar pentru „Adevărul".

Datorie privată, plătită prin datorie publică

Potrivit fostului bancher, regula „cască ochii când semnezi", invocată în cazul refacerii Ordonanţei 50 mai aproape de recomandările băncilor, trebuie să se aplice şi în cazul deponenţilor la FNI, cu atât mai mult cu cât, în această situaţie, instanţa a decis că este vorba despre un joc în sistem piramidal. „Eu sper că Guvernul va refuza să facă despăgubirile de la buget, chiar dacă asta ar împovăra CNV