Mesajul transmis de către ministrul finlandez al Afacerilor Externe şi Imigraţiei, Astrid Thors, a fost acela că deşi România şi Bulgaria -vecinul nostru de la Dunăre, de care suntem tehnic “ancoraţi” pentru a face marele pas în Schengen– au făcut progrese însemnate, trebuie acum “să ia măsuri concrete de întărire a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei”. Ministrul finlandez, care ne-a vizitat ieri ţara având o întrevedere cu ministrul de externe român Teodor Baconschi, a ţinut să precizeze că Finlanda, care s-a opus alături de Germania şi Franţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, vrea să vadă continuarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în Justiţie (MCV), chiar dacă acesta este o problemă separată de criteriile pe care trebuie să le îndeplinească ţara noastră pentru intrarea în acest spaţiu. Thors a salutat operaţiunea de arestare a vameşilor şi poliţiştilor corupţi de la Vama Siret, trăgând concluzia că România are pârghiile necesare pentru lupta împotriva corupţiei. Ministrul finlandez este însă interesat şi de rezultatul acestei acţiuni, adică dacă cei arestaţi vor fi judecaţi şi pedepsiţi conform legii pentru faptele săvârşite. "Aceasta nu este doar o problemă de securitate pentru Europa, ci şi o chestiune de securitate şi dezvoltare pentru aceste ţări", a afirmat Thors.

Helsinki vrea să vadă şi rezultatele concrete ale adoptării şi aplicării strategiei naţionale pentru integrarea romilor, care sosesc în număr tot mai mare în Finlanda, unde unii dintre ei comit infracţiuni, ceea ce societatea finlandeză nu agrează. O strategie naţională pentru romi, dezvoltată şi la nivel european, va întări securitatea şi va fi, practic, încă un pas înainte al României către spaţiul Schengen. România are de gestionat cea mai lungă graniţă externă din UE, după cea ruso-finlandeză. Întrebată dacă Finlanda mai are rezerve privind stadiul de pregăti