“Avem în vedere să continuăm acordul de la Viena, probabil cu revizuirea parametrilor, asta însemnând o reducere progresivă a expunerilor. Este normal să fie aşa, momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au facut datoria şi în mod normal au şi ele nevoie de o mai mare flexibilitate de a-şi gestiona eficient fondurile", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Acesta a mai precizat că noul acord cu băncile a fost semnat şi că menţinerea acordului de la Viena face parte din această înţelegere. Motivul păstrării acestui acord este că piaţa financiară românească este puţin adâncă şi orice trimitere mai mare de bani la băncile mamă ar destabiliza-o.

Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat la Viena, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank si UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.

Pe de altă parte, guvernatorul consideră că sisitemul bancar are un exces de lichiditate, care, însă, este concentrat la 4-5 bănci, care sunt reticente în a da fonduri altor instituţii de credit.

“Excesul de lichiditate este concentrat la 4-5 bănci, reticente în a da fonduri altor bănci.

Situaţia de pe piaţa monetară se va îmbunătăţi, în sensul ca lichiditatea pe care băncile o au în prezent într-un relativ exces va fi utilizata. Nu apare la nivelul tuturor băncilor", a spus Isărescu. El a mai declarat că BNR s-a angajat să îmbunaţească accesul băncilor la lichiditate, inclusiv prin operaţiuni de refinanţare ale BNR. “Suntem deocamdată în poziţia de debitor, aşa cu sume mici, dar pe măsură ce băncile vor relua creditarea