Intrarea în vigoare a Legii educaţiei îi obligă pe cei patru rectori parlamentari Nicolae Robu, Ecaterina Andronescu, Şefan Drăgulescu şi Florian Popa să opteze în cel mult o lună pentru una dintre funcţii, iar rudele care conduc instituţiile de învăţămnt superior decid şi ele cine rămâne şef.
Potrivit Mediafax, noua Lege a educaţiei, publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie, are termen de intrare în vigoare 30 de zile de la publicare. Astfel, prevederile Legii educaţiei ar urma să fie aplicate începând de miercuri, 9 februarie.
După intrarea în vigoare a legii, rectorii incompatibili au la dipoziţie 30 de zile pentru a alege funcţia în care vor să rămână.
Aceasta înseamnă că Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara, Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Şefan Drăgulescu, rectorul UMF Timişoara şi Florian Popa, rectorul UMF "Carol Davila" Bucureşti, care sunt şi parlamentari, trebuie să opteze în maxim o lună, respectiv până în martie, pentru una dintre funcţii.
"Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului", potrivit Legii educaţiei.
Persoanele care ocupă funcţii de conducere sau de demnitate publică le pot însă cumula cu funcţiile didactice sau de cercetare.
Totodată, după intrarea în vigoare a Legii educaţiei, soţii, finii şi rudele până la gradul III inclusiv nu mai pot ocupa concomitent funcţii de conducere, de control sau de autoritate în aceeaşi universitate.
Durata mandatului de rector este de patru ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universităţii. O persoană nu
