În scandalul privind vameşii şi poliţiştii de frontieră corupţi de la Vama Siret (cei 53 de poliţişti şi vameşi arestaţi sau reţinuţi săptămâna trecută) nu a căzut niciun nume greu din poliţia de frontieră sau din Autoritatea Vămilor. Problema care se pune este însă tocmai cea a responsabilităţii. Pentru că lucrurile stau aşa: se poate lua mită în mod generalizat, de către zeci de persoane şi în valoare de sute de mii de euro fără ca şefii vameşilor sau a poliţiei de frontieră să ştie?

Dacă luăm drept corecte cele transmise de procurori, anume că pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări (un cartuş are 10 pachete) un traficant oferea lucrătorului vamal de la vama Siret aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului de frontieră 50 de lei, atunci putem deduce că 8% din valoarea traficului de contrabandă cu ţigări sau cel puţin la Vama Siret se oprea în buzunarele poliţiştilor de frontieră şi ale vameşilor, în condiţiile în care un pachet de Kent de contrabandă se vinde în pieţele din Bucureşti în medie cu 8 lei, preţul lui de la debitele de tutun fiind de 11,2 lei. 30 de cartuşe de Kent înseamnă 2.400 de lei pe piaţa neagră, iar poliţistul şi vameşul reţineau 200 de lei (8% din valoarea transportului de contrabandă).

La o piaţă neagră estimată la 1 mld. euro, anual, 8% din valoare înseamnă 80 mil. euro anual - 20 mil. euro spre poliţiştii de frontieră şi 60 mil. euro spre vameşi. Chiar nu se vede o astfel de "şpagă" venită doar din ţigări, în condiţiile în care în poliţia de frontieră, de pildă, lucrează doar 1.350 de poliţişti?

"Trebuie să fii orb ca să nu vezi aşa ceva. Dar ei nu sunt orbi", comentează analistul Stelian Tănase.

Dacă luăm declaraţiile de avere ale şefilor poliţiei de frontieră, din ele rezultă că aceştia nu sunt cine ştie cât de bogaţi. Nu au averi, doar câte o casă-două, o maşină. Însă de salarii nu se pot plânge