Până în jurul vârstei de 10-11 ani, cei mici nu pot identifica alimentele „rele“, deci nu pot face alegeri sănătoase, potrivit psihologilor. Obiceiurile alimentare ale copiilor sunt dictate de cele din familie şi de mesajele publicitare până aproape de vârsta adolescenţei.

Mesajele publicitare influenţează opţiunile alimentare ale unui copil într-o măsură mai mare decât pe cele ale adulţilor. Acesta începe să distingă ideea de promovare a unui produs, deci semnificaţia de mesaj publicitar, în jurul vârstei de patru ani.

„Abia de la 10-11 ani putem vorbi de o înţelegere critică a acestor mesaje, de o decriptare a lor. Doar din acel moment pot deosebi alimentele sănătoase de cele nesănătoase", explică psihologul clinician Oana-Maria Udrea de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" din Bucureşti.

Dieta celor mici, tot mai dezechilibrată

Măsura în care publicitatea alimentară influenţează dieta copilului nu poate fi apreciată în cifre, căci există şi alţi factori determinanţi ai comportamentului său alimentar, dintre care cel mai important este familia. Specialiştii francezi de la UFC-Que Choisir, o organizaţie care protejează drepturile consumatorilor, au calculat anul trecut raportul dintre spoturile publicitare pentru alimente sănătoase versus cele nesănătoase destinate copiilor. Concluzia: patru din cinci spoturi făceau reclamă unor produse ce conţineau multe grăsimi şi zahăr.

Specialiştii francezi au observat şi modul în care s-au schimbat obiceiurile alimentare ale copiilor, comparativ cu anul 2006, când au realizat un studiu similar. Ponderea produselor cu surplus de grăsimi şi de zahăr consumate de copii la micul dejun era cu 17 la sută mai mare faţă de anul 2006, ceea ce i-a determinat pe specialişti să tragă concluzia că alimentaţia copilului este ast