În timp ce Guvernul se laudă că a obţinut un deficit bugetar mai mic decât cel agreat cu FMI, instituţia financiară atrage atenţia că nu au fost luate în calcul toate cheltuielile.
Deficitul bugetar din 2010, de 33,3 miliarde lei, a fost cu circa un miliard de lei mai mic decât ţinta pe care Guvernul a stabilit-o cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin acordul de finanţare. Rezultatele bune ale execuţiei bugetare, după cum a declarat ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, se datorează în primul rând majorării TVA. Autorităţile române omit să spună, însă, că aceste „rezultate bune“sunt viciate de însăşi metoda de calcul a deficitului.
Cu toate că ar fi trebuit să se alinieze metodei de calcul ESA 95, pe care o folosesc statele membre şi Comisia Europeană, Ministerul de Finanţe utilizează încă raportarea în bază cash, care nu ia în calcul cheltuielile angajate, dar neefectuate.
De unde apar diferenţele
Din cauza acestor diferenţe, deficitul bugetar în bază cash pare „cosmetizat“. De exemplu, conform ESA 95, nivelul soldului negativ al bugetului a fost mai mare cu 1,4% din PIB în 2009, şi cu 0,8% din PIB, în urmă cu doi ani, decât cel pe cash.
Raportarea Finanţelor nu este văzută cu ochi buni de FMI şi Comisia Europeană, care cer insistent trecerea la ESA 95, argumentând că este mai concludentă pentru investitori şi mai aproape de adevăr, aşa cum a explicat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. O primă observaţie a FMI faţă de calculele Finanţelor vizează volumul arieratelor faţă de companiile private furnizoare de bunuri şi servicii pentru stat. De la începutul acordului de finanţare, autorităţile de la Bucureşti au ratat, constant, ţinta de reducere a acestora, iar FMI a fost cât se poate de tolerant, aprobând, la fiecare evaluare, o derogare.
Noul termen pentru eliminarea arieratelor este vara anului 2011, p
