Secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Cristian Apostol, şi cercetătorii străini spun că programul de repopulare a Dunării cu sturioni trebuie continuat. În caz contrar, specia riscă să dispară. Sursa: EVZ
Specialişti din patru ţări s-au întâlnit, în cadrul celei de-a patra reuniuni regionale a ţărilor din Nord-Vestul Mării Negre şi a celor riverane Dunării, ca să găsească o soluţie pentru sturionii sălbatici din fluviu. Motivul: populaţiile de sturioni, care se află în apele cursului Dunării, de pe teritoriul României, sunt în pericol după ce Ministerul Agriculturii a sistat programul de repopulare cu sturioni a apelor Dunării, început în 2006, dar şi pentru că nu există un program unitar de repopulare care să cuprindă toate ţările prin care trece Dunărea .
Concret, Programul naţional de susţinere a Dunării cu pui de sturioni din specii ameninţate a fost implementat, în 2006, de ministerele Agriculturii şi Mediului pentru refacerea stocurilor de sturioni sălbatici din fluviu, grav afectate de pescuitul necontrolat din perioada 1990-2000.
Din acest motiv, autorităţile române au interzis pescuitul acestor specii (morun, nisetru, cegă, păstrugă şi viza) până în 2015. Scopul principal al programului era acela de a redresa populaţiile de sturioni din Dunăre, astfel încât România să redevină lider de piaţă ca producător de caviar sălbatic în Uniunea Europeană. Până în 2006 (între 1998 şi 2005) Bulgaria populase fluviul cu 549.000 de pui de sturion, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD).
În perioada 2006-2009, România a populat Dunărea cu 412.000 de pui de sturioni. S-au format, astfel, patru generaţii. "Acestea nu sunt suficiente pentru a permite reluarea pescuitului în 2015. Trebuie să avem zece generaţii durabile pentru o dezvoltare pe termen lung. Fiecare generaţie de morun, de exemplu, se