După cucerirea Daciei de către romani, în zona Galaţiului de astăzi, pe promontoriul de la Bărboşi-Tirighina, în locul unei foste dave dacice, romanii au înfiinţat o aşezare cu câteva mii de locuitori, romani şi daci şi sarmaţi romanizaţi, care aveau diverse ocupaţii. Locuiau aici militari ai Legiunii a V-a Macedonica şi ai Legiunii de Marină Imperială Classis Flavia Moesica, meşteşugari, negustori, pescari şi păstori. Aşezarea era condusă de un consiliu format din cinci magistraţi, dintre care unul devenea primar. Toţi erau oameni bogaţi, care sărăceau în timpul mandatului. „Era condusă de un consiliu format din 5 magistraţi, aleşi pe 5 ani.

Unul dintre aceştia era ales să ducă la îndeplinire atribuţiile primarului de astăzi, executând ce hotăra consiliul. Atât magistraţii, cât şi acest, să-i spunem, «primar», pe înţelesul tuturor, nu erau orice fel de persoane, erau aleşi dintre cei bogaţi şi de membrii comunităţii respective tocmai pentru că aveau resurse materiale pe care le puneau la dispoziţia comunităţii. De multe ori se întâmpla ca atunci când li se termina mandatul să devină oameni săraci. Asta, spre deosebire de cei care sunt astăzi în asemenea rosturi sociale, care intră la putere săraci şi ies bogaţi", ne-a declarat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit o parte din vestigiile romane de la Galaţi.

Deşi era doar un „cvasimunicipiu", nefiind declarată municipiu de către romani, aşezarea de pe teritoriul Galaţiului de astăzi era un centru economic şi militar important. Câtă vreme aici s-au aflat eşaloanele legiunilor romane, a funcţionat şi o vistierie. Zona unde se află astăzi cartierul Micro 21 era „cartierul economic" al aşezării. Aici, arheologul Mihalache Brudiu a descoperit un castelum, în care erau depozitate amfore cu ulei şi grâne. De aici se făcea comerţ spre teritoriile din nord. Fragmente din amfore identice