„Toni” – cum îl alintă prietenii şi colegii – s-a născut în Germania, acolo unde părinţii săi se stabiliseră încă din 1992. I-ar fi plăcut să înceapă fotbalul în orăşelul Wittenberg, însă nu a apucat să înveţe nici măcar limba pentru că familia Matache a revenit în ţară.
„Tatăl meu a suferit un accident grav acolo şi a trebuit să ne întoarcem. Sper să vizitez cândva Germania. Am dublă cetăţenie, şi nu am de gând să renunţ la vreuna” afirmă giurgiuveanul.
Nu mai reţine când a început să bată mingea pe maidan. Ştie doar că strada şi praful l-au călit, iar faptul că a copilărit aproape de stadionul „Olimpia” l-a ţinut tot timpul aproape de „sportul rege”.
În mod paradoxal, Matache a fost legitimat de-abia la 13 ani, până atunci jucând fotbal doar la nivel şcolar. „În clasa a III-a, domnul profesor Mihai Zimnicaru de la «Mihai Eminescu» m-a inclus în echipa şcolii. Am devenit campioni la minifotbal de trei ori” se mândreşte Toni care susţine că a făcut pasul către fotbalul adevărat datorită profesorului Adonis Puiu. „Îl vedeam des pe la meciuri, nu ştiam cine este. Într-o zi mi-a propus să vin la CSS. Am acceptat pe loc şi am devenit mijlocaş” subliniază tânărul care spune că îi va rămâne recunoscător toată viaţa antrenorului giurgiuvean.
Lacrimi la debut
A trebuit să tragă din greu la fiecare antrenament, poate şi pentru a uita de problemele din jur. „Fotbalul înseamnă totul pentru mine, nu ştiu ce aş fi făcut fără el, nu ştiu pe unde aş fi fost. Părinţii mei s-au despărţit şi mi-a fost foarte greu să accept lucrul ăsta” mai spune Toni.
În anul 2009, deşi evolua în echipa de juniori B a Dunării Giurgiu, a început să fie chemat la antrenamentele echipei mari. Pe 9 octombrie a fost anunţat că face parte din lotul extins pentru meciul cu Tricolorul Breaza. O zi mai târziu avea să debuteze în Liga a II-a. „Prin minutul 65 am fost chema
