După 11 septembrie, nimic nu a mai fost la fel în ceea ce priveşte libertăţile americane, iar lumea se teme că, după WikiLeaks, nimic nu va mai fi la fel nici în spaţiul virtual.

Hosni Mubarak a tăiat conexiunea la Internet crezând că astfel egiptenii nu îi vor mai cere demisia în Piaţa Tahrir. Nu a făcut altceva decât să arunce din conturile Egiptului circa 90 de milioane de dolari pentru că gigantul Google şi-a dat mâna cu Twitter pentru a evita interdicţiile dictatorului de la Cairo.

Butonul de Internet de la valiza lui Mubarak le-a dat însă idei americanilor, care trag încă ponoase şi sfori diplomatice pentru a oprit tăvălugul Wikileaks.

Pentagonul a anunţat înfiinţarea unui comandament militar însărcinat să reacţioneze faţă de atacurile informatice şi să lanseze ofensive pe internet, în contextul în care reţelele americane digitale sunt atacate tot mai des de hackeri şi spioni. În plus, există pe masa de lucru in proiect de lege care propune ca preşedintele american să controleze un “întrerupător” al Internetului (“kill switch”), asemenea lui Mubarak.

Şi europenii stau cu mouse-ul pregătit, chiar dacă, cel puţin deocamdată, nu tasta “delete” este vizată. “Suntem pentru libertatea internetului, dar în sensul în care toate regulile din lumea reală trebuie să guverneze şi online. Libertatea nu îţi permite să devii criminal pe internet. Fiecare individ are dreptul să fie stăpân pe propriile date personal. Le poate oferi, dacă îi sunt solicitate şi dacă doreşte, unui serviciu public sau privat de internet dar trebuie să poată să şi le recupereze. Nimeni nu are dreptul de a se folosi de datele mele fără acceptul meu”, a spus Viviane Reding, comsiarul european pentru Justiţie.

A adăugat însă ceva. “Internetul va trebui învăţat şi să uite”. Ce însemnă oare acest lucru?

După 11 septembrie, nimic nu a mai fost la fel în ceea ce pri