Ungaria şi România, ambele beneficiare de sprijin financiar din partea FMI, au abordat politici diferite de redresare economică, dar strategia conservatoare adoptată de autorităţile de la Bucureşti nu reuşeşte să atragă investitorii, comentează Reuters, potrivit Mediafax. Chiar dacă majoritatea economiştilor sunt reticenţi faţă de concentrarea Budapestei pe stimularea cererii, în loc să reducă deficitul bugetar, analiştii spun că randamentele ridicate ale obligaţiunilor şi lichiditatea mai mare a pieţei financiare menţin prezenţa investitorilor.
Calea aleasă de România către o creştere economică prognozată la 4%-4,5% în 2012, o campanie de reducere a costurilor sub supravegherea FMI, pare mai convingătoare în opinia analiştilor, dar pieţele sale sunt încă atât de mici încât investitorii în Europa Centrală şi de Est nu se simt obligaţi să se implice. "Ambele ţări încearcă să rezolve problemele bugetare prin abordări diferite. Dar realităţile pieţei sunt şi ele foarte diferite", a declarat Koon Chow, analist la Barclay's Capital.
Cele două state "au alte datorii şi intrări de lichidităţi şi diferă în privinţa manierei în care decidenţii din România au fost capabili să controleze aproape fiecare element din piaţă prin intervenţii, precum şi prin refuzul de a vinde obligaţiuni peste un anumit randament", a arătat Chow.
FMI anticipează pentru Ungaria o creştere economică de 3% în 2012, dar premierul Viktor Orban ţinteşte un avans de 5%, după ce a respins recomandarea Fondului de a reduce cheltuielile publice care reprezintă 50% din PIB.
Pe termen scurt, investitorii consideră că taxele speciale impuse companiilor din anumite sectoare şi naţionalizarea fondurilor de pensii vor permite Ungariei să se finanţeze cel puţin un an. Piaţa aşteaptă detalii privind un plan pe trei ani, de 600-650 miliarde forinţi (2,98-3,23 miliarde dolari), de reducere a
