Acum două weekend-uri, locuitorii din vestul Oradiei au ieşit din case şi au rămas cu gurile căscate. Zăpada pe care în ziua precedentă o văzuseră albă se înnegrise peste noapte. Stratul de cenuşă depus pe omăt i-a alarmat pe oameni, convinşi că se confruntă cu o poluare de zile mari.
Situaţia s-a dovedit însă de-a dreptul gri, atât la propriu, cât şi la figurat, pentru că explicaţiile autorităţilor competente în domeniu au fost complet neaşteptate. Deşi orădenilor li s-a părut un adevărat dezastru, specialiştii susţin că nivelul noxelor şi al pulberilor n-a fost cu mult mai mare decât cel obişnuit. Şi nici nu s-ar putea vorbi despre o poluare...
Fără motiv
Pe 5 februarie, orădenii din Rogerius şi Episcopia au sesizat autorităţile, speriaţi de înnegrirea bruscă a zăpezii aşternute cu câteva zile înainte. Iniţial, specialiştii de mediu nu au ştiut ce să răspundă. Asta pentru că, în ciuda imaginii evidente, datele transmise de staţiile de monitorizare a atmosferei pe care le deţine Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) nu indicau niciun motiv de alarmare. În acelaşi timp, directorul Electrocentrale Oradea, Dragoş Gligor, asigura că la CET n-a avut loc nicio avarie.
Specialiştii de la APM au analizat cu atenţie indicatorii staţiei de pe Bulevardul Dacia şi ai celei din Episcopia, urmărind nivelul celui mai semnificativ agent poluant, dioxidul de sulf, rezultat din activităţile industriale şi din arderea cărbunilor sau a petrolului. La staţia Dacia s-a observat o creştere a concentraţiilor de dioxid de sulf din 1 februarie. "Valorile au fost cuprinse între 2 şi 157 micrograme pe metru cub de aer, concentraţia maximă fiind atinsă în noaptea de 2 februarie, la ora 4.00. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane este de 350 micrograme/mc, iar pragul de alertă este de 500 de micrograme/mc", explică Adriana Calapod (foto), şefa serviciului Mo
