Puţinele exemple de restructurări cu succes ale datoriilor firmelor fac ca în momentul de faţă bancherii şi antreprenorii să fie pe poziţii de adversari, iar companiile supraîndatorate îşi împing problemele până la punctul în care intrarea în faliment devine inevitabilă.
"Suntem într-un cerc vicios, ca sistem. Prea puţinele restructurări reuşite nu ne dau curaj. Poate mai multe restructurări, despre care să se vorbească, ar ajuta", a spus Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR responsabil cu coordonarea direcţiei juridice, în cadrul seminarului "Deţinerea temporară de acţiuni de către instituţiile de credit - formă de restructurare a agenţilor economici", organizat la banca centrală. Sala de dezbateri a BNR era ieri-dimineaţă neîncăpătoare, iar în auditoriu se aflau în general reprezentanţi ai băncilor la nivel de departament juridic sau recuperarea creanţelor, precum şi avocaţi sau practicieni în insolvenţă.
Până în prezent, doar restructurarea retailerului Flanco, intrat în insolvenţă în primăvara anului trecut, a fost prezentată public.
Prin preluarea de acţiuni, banca se poate implica direct în deciziile de conducere a operaţiunilor companiei, iar alături de asigurarea de finanţări suplimentare aceasta măreşte şansele unei redresări.
"O instituţie de credit are capacitatea necesară pentru a putea ajuta la redresarea financiară a firmei debitoare, situaţie din care amândouă au de câştigat", a spus Ianfred Silberstein, directorul Direcţiei Juridice din BNR
În prezent, doar 5% din firmele intrate în incapacitate de plată ajung să pună în practică un plan de redresare financiară, în timp ce restul se îndreaptă direct spre faliment, spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În prezent sunt deschise peste 20.000 de dosare de insolvenţă.
"Numărul insolvenţelor a urcat în 2010 şi prob