Termenul "teapa", ca si obiceiul, s-a impus in spatiul public imediat dupa Revolutie, cand bisnitarii Epocii de Aur au scapat la libertatea deplina de a se tepui intre ei si, impreuna, de a se improprietari peste bunurile comunitatii.
De 21 ani, statului roman, averii intregului popor i s-au tras "tepe de tepe", tunuri sadea, ca s-au pipernicit cu totul. Pana si fanariotii invatasera ca, daca pe romani ii belesti de toate cele sapte piei, nu mai ai de unde-ti umple teschereaua.
Ca si imbogatitii de odinioara, bisnitarii, prinzand cheag, au poftit sa se faleasca in fata semenilor ramasi pe dinafara marii imparteli.
Daca pe vremuri se innobilau insurandu-se cu fiicele boierilor de vita scapatati, acum si-au aranjat sau cumparat loc in politica, desavarsind arta tepuirii.
De la Voda Tepes la tepele din Piata Victoriei
Regimul actual a vrut sa schimbe sensul vechii metehne, debutand cu tepele din Piata Victoriei, unde, chipurile, urmau sa fie trasi, chiar dupa obiceiul lui Voda Tepes, insisi teparii ramasi de caruta la sufragiul din 2004. Castigatorii fiind tepari cinstiti, cu dosar NUP.
Numai ca alegatorii n-aveau sa vada pe nimeni tras in teapa, ci doar dusmani politici pusi la stalpul infamiei, cu catuse si mascati, si asta tocmai la ore de varf, pe ecrane TV.
Din 2009 s-a revenit la semnificatia de baza a cuvantului, cand lumea s-a convins ca "Sa traiti bine!" a fost o teapa. Indata ce premierul Boc a debutat pe scena cu "Pusca si cureaua lata/ Ce salar aveati odata...", jalea doinei i-a cuprins pe saraceni.
Incet-incet, tepele au devenit tot mai groase: salariile profesorilor trebuiau sa creasca cu 50%, dar, teapa, au scazut; punctul de pensie si el trebuia sa sporeasca pensiile mici, dar, teapa, s-a blegit de la 45 la 38 si apoi cu inca 5,5 %; legea salarizarii unitare tr
