Poarta Lemnelor, amplasată la intrarea dinspre Valea Bârgăului şi dărâmată în 1858 are cele mai mari şanse de reconstrucţie în natură, în timp ce celelalte două ar putea fi refăcute doar cu ajutorul luminilor

Primăria Bistriţa are planuri mari cu zona medievală a oraşului. După ce au constatat că Bistriţa are câteva clădiri spectaculoase, însă nu şi un circuit istoric pe care să-i poarte pe turişti, edilii au hotărât că este cazul să conceapă unul. Planurile cu bătaie lungă includ refacerea vechilor pasaje medievale , dar şi a zidului cetăţii şi a celor trei porţi mari din sistemul de fortificaţii al oraşului. „Anul acesta demarăm studiul arheologic care să ne permită refacerea cel puţin al unei părţi medievale a oraşului", a explicat primarul Ovidu Creţu.

S-au păstrat planurile Porţii Lemnelor

Intrarea în Bistriţa dinspre zona Bârgău, prin aşa numita poartă a Lemnelor ar putea fi prima care să beneficieze de o atenţie specială din partea autorităţilor. Edilii iau în calcul reconstrucţia edificiului, fie pe amplasamentul vechi, undeva în zona Domus, fie pe unul ceva mai îndepărtat, în zona Sinagogii, în funcţie de studiul arheologic: „rămâne să vedem ce va spune expertiza", explică primarul. Istoricul Vasile Duda de la Direcţia Monumentelor Istorice din Primăria Bistriţa, autorul mai multor studii şi cărţi despre arhitectura medievală a oraşului, spune că dintre cele trei porţi majore de intrare în cetate, doar pentru Poarta Lemnelor s-au păstrat planurile, ceea ce permite refacerea: : „există planurile dinainte de demolarea acesteia, din1858 şi imagini", spune istoricul. Planuri există şi pentru celelalte porţi de intrare, Poarta Ungurească, aflată în prelungirea străzii Nicolae Titulescu, precum şi Poarta Spitalului, în prelungirea actualei străzi Gheorghe Şincai, însă marcarea acestora va fi mai mult simbolică, eventual printr-un sistem de ilumina