La nivelul întregului spaţiu comunitar, în ciuda fondurilor diminuate de bugetele de austeritate, administraţiile locale nu au neglijat investiţiile în mediu, o serie de directive recente ale Comisiei Europene recomandând creşterea graduală a spaţiilor verzi din marile oraşe europene. În Timişoara, reabilitările şi modernizările de parcuri sunt adesea blocate de cauze care nu întotdeauna ţin de administraţie, ci mai mult de politică, dacă ar fi să se ia exemplul Parcului Copiilor.
Capitalele verzi ale Europei – în Spania şi Franţa
Pentru a stimula administraţiile locale din spaţiul european să investească mai mult în protecţia mediului şi în creşterea graduală a spaţiilor verzi, U.E. desemnează în fiecare an capitale verzi ale spaţiului european, dintre oraşele care nu au neglijat investiţiile de mediu. Acordarea acestui titlu de capitală verde comunitară atrage după sine şi foarte multe oportunităţi de finanţare, deci nu e doar un titlu pur onorific. Când desemnează oraşele câştigătoare, juriul urmăreşte 11 criterii de mediu, cum ar fi contribuţia locală la lupta împotriva schimbărilor climatice şi tratarea apelor menajere.
După Stockholm şi Hamburg, este rândul oraşelor Vitoria-Gasteiz (Spania) şi Nantes (Franţa) să fie recompensate pentru eforturile depuse în favoarea unui spaţiu urban care să respecte mediul. În Vitoria-Gasteiz centrul este înconjurat de o centură de verdeaţă care permite ca toţi cetăţenii să locuiască la mai puţin de 300 de metri de un spaţiu verde. În plus, ca „bulină albă”, oficialii europeni menţionează faptul că oraşul şi-a redus consumul de apă şi urmăreşte să atingă valori inferioare pragului de 100 de litri / persoană / zi.
Nantes a fost desemnat capitală verde pentru că a mizat pe o politică ambiţioasă privind transportul. Primul oraş francez care a reintrodus cu succes tramva
