Localizarea cetăţii de scaun a miticului voievod legendar din Transilvania încă naşte controverse. Sunt vehiculate mai multe variante: Dăbâca, Cluj, Gilău sau Lita.

Figura voievodului din Transilvania Gelu, din Evul Mediu, este la limita dintre istorie şi legendă. Gelu este numele voievodului amintit în Cronica Anonimă a Notarului Regelui Bela al Ungariei sau Anonymus, aşa cum este cunoscută în lumea istoricilor. Pe scurt, cronica relatează despre lupta dintre Gelu, „quidam Blacus", adică „un oarecare român", „dux" adică duce sau voievod al ţării „Ultransilvanae", adică al ţării de dincolo de pădurile din zona Apusenilor şi Meseşului, şi Tuhutum, conducătorul disident al unui trib maghiar. Cronica spune cum Tuhutum şi-a trimis iscoadele, care au constatat bogăţia ţării conduse de Gelu, precum şi slăbiciunea armatei voievodului român, care nu cunoştea tactica luptei cu lancea, ci doar cu arcul şi săgeţile. Învins, Gelu a fost ucis de năvălitori. Apoi, Tuhutum a ocupat ţara lui Gelu. Cronica lui Anonymus a înregistrat nişte fapte. Însă, dincolo de aceste fapte, au rămas nişte întrebări. De exemplu, nimeni nu ştie care erau graniţele exacte al evoievodatului lui Gelu şi nici care era cetatea de scaun.

Patru variante

Potrivit manualelor de istorie, cetatea de scaun a lui Gelu era la Dăbâca. În comuna clujeană se păstrează ruinele unei cetăţi întărite de pământ. Însă cercetările desfăşurate în ultimul timp arată că este posibil ca, de fapt, cetatea de pământ să fi fost ridicată chiar de năvălitorii maghiari con¬duşi de Tuhutum, care au simţit nevoia construirii unor fortificaţii pentru a-şi consolida poziţia. Unul dintre cei care susţin această variantă este reputatul istoric medievist Tudor Sălăgean de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei.

„Foarte probabil, nu la Dăbâca era cetatea de scaun a lui Gelu. Pur şi simplu, există o seri