Literatura şi politicul, volum colectiv apărut la Editura Universităţii din Bucureşti (2010), sub coordonarea profesorului Mircea Anghelescu, adună între copertele sale comunicările prezentate în cadrul colocviului naţional al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, care s-a ţinut la Iaşi (sub auspiciile Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“), în perioada 9-10 iulie 2010. Diverse ca obiect de investigaţie, comunicările – semnate de universitari şi cercetători literari din Iaşi, Bucureşti, Craiova, Cluj, Chişinău, Suceava, Râmnicu Sărat, Sibiu, Timişoara, Braşov, Baia Mare – deschid un vast şi incitant cîmp de discuţie, cu piste şi abordări multiple, în marginea relaţiilor dintre literatură şi politic.

Tema e vastă, după cum şi accepţiile acordate „politicului“ variază, mergînd de la sensul cel mai larg de luare în calcul a contextului în abordarea literarului şi restrîngîndu-se pînă la directele implicaţii politice vizate de textele literare. Într-o epocă în care literatura a devenit şi la noi – cultură literaturocentrică – o zonă de nişă, ce are de înfruntat dificultăţile societăţii de piaţă, pierzîndu-şi bună parte din virtuţile politice, de influenţare şi de chestionare permanentă a puterii politice, discuţia iniţiată de colocviul de la Iaşi îşi propune să recupereze şi să resusciteze, în fond, o serie de aspecte esenţiale ale condiţiei literaturii în raport cu societatea în care survine – aplicate, desigur, la spaţiul românesc (dar şi al exilului şi la cel basarabean). Reticenţele şi suspiciunile trezite de temă – ele mai există, totuşi, din păcate! – se situează, de aceea, în spaţiul românesc, în două puncte extreme, dar simptomatice: pe de o parte, în neclintita „autonomie a esteticului“, promovată de critica noastră estetică, de prestigiu şi lungă carieră, maioresciană şi lovinesciană, călinesciană şi manolesciană deopotrivă