Maxim Dumitraş se afla în oraşul Assuan când a avut loc schimbarea regimului politic. Un sculptor român povesteşte despre experienţele pe care le-a trăit în timpul revoltelor populare din Egipt, revolte care au dus la prăbuşirea regimului Hosni Mubarak.

Când a plecat în Egipt pentru a participa la cel de-al 16-lea Simpozion Internaţional de Sculptură, care a început la 15 ianuarie, sculptorului bistriţean Maxim Dumitraş nici nu-i trecea prin minte că va asista la o altă luptă decât cea cu blocurile masive de granit. Primele zile au decurs normal. Citiţi şi: Italia propune "un nou plan Marshall" pentru Egipt şi Tunisia

Cei 17 artişti din România, Rusia, Franţa, Letonia, Albania şi Egipt şi-au împărţit timpul între lucrul la cariera de piatră din apropierea oraşului Assuan şi scurte momente de răgaz, în care au vizitat Luxorul, au efectuat o scurtă croazieră obligatorie pe Nil şi au fost într-un sat din deşert. Vestea revoltelor din capitala Cairo - aflată la peste 800 de kilometri distanţă - a venit pe neaşteptate. Se întâmpla la 25 ianuarie. Tumultul şi mânia oamenilor din Cairo şi din alte oraşe mari egiptene au răzbătut însă greu în inima deşertului, unde viaţa şi-a continuat cursul normal, a explicat pentru „Adevărul" sculptorul Maxim Dumitraş. În primul moment, nici măcar turiştii nu au prea luat în serios revoltele. Pe măsură ce zilele treceau, iar protestele din Piaţa din Tahrir se înteţeau, turiştii - în special nemţi şi americani - au părăsit în grabă oraşul, deşi aici manifestaţiile de stradă au fost mai degrabă anemice.

Dintr-odată, oraşul a rămas pustiu, parcă fără viaţă. Dumitraş mărturiseşte că el şi colegii lui au avut ceva emoţii, dar niciun moment nu s-au simţit în nesiguranţă. Dar cum în tot răul e şi-un bine, cei 17 sculptori au rămas stăpânii absoluţi ai hotelului. „După ce au plecat turiştii, am rămas singuri într-un hotel de ci