Sfârşitul anului trecut a adus pentru zona Cefa o răsplată pe care trebuia s-o fi primit de mult: Guvernul a declarat 5.002 hectare din perimetrul comunelor Cefa şi Sânnicolau Român drept parc natural, devenind al doilea asemenea obiectiv din Bihor după Parcul Natural Apuseni.
Argumentul este că, de sute de ani, zona e loc de popas şi de reproducere pentru păsările de apă, arealul făcând parte din culoarul de migraţie spre vestul Europei. Aici se adună an de an aproape 200 de specii. Numai pelicanul lipseşte, căci altfel Cefa ar fi identică Deltei Dunării...
Demersuri
Discuţiile despre necesitatea declarării zonei Cefa drept parc natural s-au născut printre specialiştii de mediu la începutul anilor 2000, mai ales că la vecinii maghiari, în continuarea zonei din Bihor, exista deja un astfel de parc, denumit Parcul Naţional Koros-Maros. Administraţia Parcului Natural Apuseni (APNA) s-a ocupat de documentaţia, infrastructura şi dotările necesare pentru ca Cefa să devină parc natural, construind în zonă un punct de informare turistică, dotat cu mijloacele necesare pentru a deveni un sediu al unei administraţii.
Ulterior, în 2009, Asociaţia Bio-Team din Timişoara, împreună cu Primăria Cefa, APNA şi administraţia parcului maghiar, a demarat un proiect transfrontalier pe fonduri europene, "Turism în arii protejate fără frontiere", cu scopul de a include Cefa în circuitul turistic regional. Legătura dintre Cefa şi asociaţia din Timişoara a făcut-o biologul Milca Petrovici, o bihoreancă membră a asociaţiei.
Proiectul a stârnit şi mai mult interesul maghiarilor, care au început şi ei să facă lobby la Bucureşti pentru Cefa. În urma demersurilor Administraţiei şi a insistenţelor deputatului Ioan Roman, fost primar al comunei, perimetrul a devenit Parc Natural, însă abia în decembrie 2010, când a fost emisă HG 1217. Până la desemnarea unui administ