După înscrierea pe un trend descrescător a riscului de ţară, imediat după încheierea evaluării FMI, acesta a reînceput să urce odată cu intensificarea disputelor de la vârful puterii. Ca o fatalitate, de câte ori România a vrut să iasă pe pieţele de capital, o criză politică ivită ca din senin a dat peste cap strategia de finanţare a datoriei publice.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a transmis la sfârşitul săptămânii trecute, prin vocea secretarului de stat Bogdan Drăgoi, că procedurile pentru emiterea primelor euroobligaţiuni din programul MTN (Medium Term Notes) se vor încheia în următoarele două săptămâni. Anunţul, deşi nu poate fi catalogat ca o amânare propriu-zisă, indică o presiune pe strategia de finanţare a deficitului bugetar, în condiţiile în care oficialul a precizat că instituţia va urmări o perioadă cu cât mai multă stabilitate financiară şi politică.

„Căutăm o perioadă cu stabilitate financiară, inclusiv în spaţiul european, dar şi politică, pentru a minimiza costurile aferente emisiunii de bonduri", a spus Drăgoi, citat de Mediafax.

Defazare politică

Analiştii spun că, din punct de vedere economic, România nu poate aştepta un moment mai prielnic. Potrivit economistului-şef al BCR, Lucian Anghel, încheierea cu succes a acordului cu FMI, la pachet cu uşoara creştere economică din ultimul trimestru al anului trecut dau încredere investitorilor.

„După comunicarea ultimelor date privind contracţia economică din 2010, mult mai mică decât estimările, chiar şi Oxford Economics - una dintre cele mai pesimiste instituţii - şi-a revizuit pozitiv estimările privind evoluţia PIB în acest an", spune Anghel. Chiar şi contextul internaţional pare să ne avantajeze. „Problemele Egiptului şi ale statelor din zona respectivă mută interesul investitorilor pe statele emergente ca România. De la izbucnirea conflictelor, sume uriaşe au părăs