Mircea Mihăeş, alintat cu drag de prieteni într-un fel anume care defineşte aplecarea sa pentru laude cu nemiluita, după ce mai trage o laudă orânduirii PDL-Băsescu, se bucură de necazul Oanei Stancu şi al lui Adrian Ursu. Oda şi bucuria, în textul pe care îl semnează în Evenimentul Zilei.
“(...) una din cele mai "carnasiere" repre zen tante ale speciei, Oana Stancu, a înţeles să explice relaţia cu Vîntu: cică bietul singuratic o asalta cu telefoanele, însă ea, marea vedetă independentă, îl trimitea sistematic la plimbare. Cum a fost primit mesajul duduii s-a văzut imediat din declaraţia lui Vîntu: bine a făcut managerul Realităţii că a dat-o afară!
Aviz celor interesaţi s-o angajeze. Ca şi pe dubletul ei într-ale urii, Ursu. Va veni un moment când vor ieşi la suprafaţă istoriile sinistre ale ultimilor ani. Vom vedea, cu trecerea vremii, cum de-a fost posibilă paralizarea sistemului de justiţie şi cât de mare e responsabilitatea mercenarilor din televiziuni şi din presa scrisă. Nu sunt mulţi - probabil douăzeci-treizeci -, dar au o energie diabolică. Nu obosesc să rostească de sute de ori pe zi aceleaşi aberaţii, până când boţul murdar de minciuni diversioniste se decolorează, transformându-se întro jerbă de panglici imaculate, atârnând la pălăriile onorabililor cetăţeni ne-puşcăriaşi şi ne-turnători Vîntu şi Voiculescu.
Cam aşa, prin presiunea neobosită a celor direct interesaţi ca România să fie o ţară neguvernabilă, cu o justiţie timorată şi o poliţie cu juma’ de normă la datorie, juma’ de normă în cârdăşie cu infractorii, cetăţeanul român a tras concluzia că lupta împotriva corupţiei e ceva ruşinos, pe când atacurile la baionetă ale plutocraţiei mediatice contra statului de drept au deplină legitimitate. Halal instituţii, halal cetăţeni! Între timp, braţ la braţ, românul de la televizor şi românul din piaţă fred
