Iata ca, pe masura ce discutiile despre un nou partid avanseaza, apar si demolatorii sai. Ciudat este ca autorii demoleaza ideea de nou partid, pentru ca pruncul politic n-a aparut si nici nu se stie daca va apare.
Ca nu are o ideologie, ca nu are orientare, n-are una, nu are ailalta, mai bine ar face sa nu se nasca, sa nu ne mai complice viata publica.
Nici macar nu-i pot banui pe autori ca se gasesc in solda unora dintre partidele existente, evident refractare la gandul unui alt concurent in lupta pentru gratiile miresei electorale. Pur si simplu sunt dominati de spiritul demolarii. Nimic din ce construiesc altii nu li se pare acceptabil, le pute, frust spus. Sau platesc polite, venite dintr-un trecut fara legatura cu ideea de partid nou in sine.
Sa recapitulam. Este clar impasul politic, social, economic, in care ne aflam, ca rezultat al actiunii unei clase politice iresponsabile. Ne imprumutam un miliard de euro pe luna ca sa supravietuim, fara sa stim cand si daca vom putea restitui acesti bani. Partidele actuale s-au nascut, cum am spus nu odata, din pacatul originar: dai banu’ la partid, primesti contracte cu statul si/sau functii publice manoase. Sa vii acum sa spui: “ne pocaim, v-am papat banii dar devenim ingeri”, ar fi un viraj politic pe care nu-l crede nici o gaina beata. Cetatenii se instraineaza pe zi ce trece de clasa politica, astfel incat absenteismul ar putea ajunge la cote care sa duca la intrebarea: cine pe cine mai reprezinta. Si atunci moare democratia, nu un partid nenascut. Un nou partid, nascut in alta paradigma, este o varianta de a renaste increderea si speranta in procesele democratice. Chestiunile legate de ideologii, orientari doctrinare, asocieri la curente europene, palesc in fata altor comandamente: integritate, onoare, caracter, principii, demnitate, un proiect specific pentru Roman
