Europa nu vrea să rămână fără reacţie la situaţia din Libia, relatează Le Parisien în ediţia online. Ţările europene discută despre posibilele sancţiuni contra regimului libian, din cauza violenţelor şi represiunii manifestaţiilor civililor, dar încă nu au reuşit să se pună de acord, din cauza opoziţiei Italiei şi Maltei.

La rândul ei, Rusia este îngrijorată. Potrivit preşedintelui rus, Dimitri Medvedev, tulburările care afectează mai multe ţări arabe în acest moment riscă să se soldeze cu venirea la putere a unor “fanatici” şi cu provocarea dezintegrării anumitor state, în mai multe bucăţele, relatează acelaşi Le Parisien.

Pe de altă parte, France Presse comentează că Occidentul dispune de o marjă de manevră limitată pentru a-l constrânge pe liderul libian să renunţe la putere şi să pună capăt violenţelor în această ţară, unde influenţa triburilor ar face o tranziţie la fel de nesigură.

“Guvernele străine au înghiţit iluzia reformei. Existau intenţii bune la început, dar s-a dovedit că totul era înşelător”, a declarat Molly Tarhuni, expert în Libia al grupului de reflecţie Chatham House. Occidentalii au operat în 2004 un viraj în privinţa instabilului lider libian, devenit frecventabil după ce a renunţat la armele de distrugere în masă. Aceştia erau atraşi de oferta petrolieră a Libiei şi de capacitatea acestui stat de a controla imigraţia şi terorismul. "Va fi dificil pentru comunitatea internaţională să constrângă regimul la reţinere în timpul represiunii. Tripoli practică o diplomaţie petrolieră redutabilă. Dacă un Guvern se implică în afacerile politice interne, el va fi exclus de piaţa petrolieră", dezvăluie Luis Martinez, de la Centrul de cercetare şi studii internaţionale (CERI), contactat de cotidianul Le Monde. Libia dispune de fapt de resurse petroliere considerabile, cu o producţie de 1,5 milioane de barili pe zi şi rezerve evaluate la