Specialiştii Centrului Judeţean de Cultură Dămboviţa au lansat evenimetul “Să facem Dragobetele!”, având alături elevi şi cadre didactice. La Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, elevilor li s-a arătat cum se realizează un mărţişor şi li s-a predat o mică lecţie de istorie şi tradiţie autentic românească.

Elevii de la Şcoala Ulmi au învăţat că începând din luna februarie şi până în luna aprilie, în viaţa satului românesc vechi existau o serie de manifestări populare, obiceiuri din ciclul calendaristic. Acestea aveau, de regulă, un caracter comemorativ şi condiţionau o seamă de acte legate de activităţile umane fundamentale, cum ar fi agricultura sau pomicultura. “Urmărind desfaşurarea lor, observăm că aceste manifestări erau legate de fecunditate şi rod, deoarece omul, plantele, păsarile şi animalele trec în perioada primăverii printr-o renaştere asemenea ritmului cosmic”, a declarat Adriana Cuciureanu, cercetăror ştiinţific la Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa.

După lecţia binevenită de tradiţie şi istorie a venit şi timpul “orei de lucru manual”. Meşterul Elena Nedelcu le-a arătat celor mici cum se împleteşte un mărţişor. După ce li s-au arătat două modele, elevii au împletit cu mâna lor mărţişoare, supravegheaţi îndeaproape de maestra în ale şnururilor. “Ne place să împletim mărţişoare. Îi mulţumim doamnei învăţătoare că ne-a adus aici şi o rugăm să ne ierte atunci când o mai supărăm”, ne-a spus Bogdan.

Mărţişorul se “îmbracă” şi se “dezbracă”

În trecut femeile răsuceau fire albe şi roşii din lână, bumbac sau arnici. Firul se lega la gâtul sau la mâna copiilor. Şnurul era “dezbrăcat” la “spartul mărţişorului”, adică la 7, 9, 12 martie, sau când înfloreşte vişinul ori trandafirul sau când sosesc berzele şi rândunelele. “Există varianta ca în ziua de «40 de Mucenici» sau de Sf. Gheorghe să se dea jos şnurul. Oricum, mărţişorul se î