Specialistii atrag atentia ca din ce in ce mai multi copii, chiar dintre cei de la clasele primare, sunt foarte obositi, epuizati, nervosi, fara chef si ca scoala a devenit pentru ei o tortura. Vinovati, in aceeasi masura, de acest lucru, sunt atat parintii, cat si scoala.

Chiar daca elevii mici trec usor peste perioada de acomodare cu scoala si se adapteaza relativ bine la noile schimbari aparute in viata lor, multi nu pot tine pasul cu cerintele. Programa scolara este foarte incarcata, informatiile primite depasesc adesea varsta lor si multe lucruri nu pot fi intelese, iar temele sunt coplesitor de multe.

Invatatorii, chiar si dintre cei tineri dar scoliti dupa vechile metode, inca merg pe principiul ca omul, indiferent de varsta, sa nu aiba si un timp al sau in care sa faca ce vrea, in cazul copilului, sa se joace. Asa se ajunge ca elevul sa aiba de facut "o tona de probleme" in weekend sau in vacanta, pentru ca elevul simte ca pe o povara imensa multitudinea temelor date pentru o perioada cand ar trebui sa se relaxeze si sa-si faca un program cum vrea el.

Astfel, tema pentru acasa nu mai este un mijloc de control in procesul de aprofundare a materiei, ci un factor de stres, un dusman care sta in calea copilului, care nu mai are timp sa se joace ori sa desfasoare alte activitati in afara programului scolar.

Aceiasi invatatori le "fura" copiilor orele de desen, muzica si educatie fizica, materii relaxante cand elevii s-ar putea desfasura fara teama de a gresi, si fac tot probleme la matematica.

Copiilor le plac jocurile, cantecele, desenele si toate acestea ar putea fi folosite de invatatori in procesul de invatamant, daca ar accepta ideea ca nu li se stirbeste cu nimic din autoritate.

De la scoala, de la un program destul de incarcat si nediversificat, acasa, copiii intra sub tirul parintilor,