Ca şi când nemulţumirile existente deja în sectorul sindical nu ar fi fost de ajuns, Guvernul a ajuns la „performanţa” de a ajunge pe picior de război cu majoritatea confederaţiilor sindicale, din cauza modificărilor pe care intenţionează să le aducă în perioada următoare Codului Muncii. Dacă reprezentanţii Executivului susţin că noile prevederi ar putea ajuta la ieşirea României din perioada de criză economică, prin stimularea angajărilor, sindicatele susţin că reglementările respective încearcă să instituie un nou tip de sclavagism, din perspectiva relaţiei angajat - angajator. Adevărul e, probabil, ca de obicei, la mijloc. Cert e că şi în Timiş aceste noi modificări legislative anunţate au generat nemulţumire în rândul multor sindicate, care anunţă proteste începând cu luna martie.
„Panaceu” anti-criză, în viziunea Guvernului
În ciuda protestelor marilor confederaţii sindicale, Guvernul pare hotărât să schimbe substanţial actuala formă a Codului Muncii, fiind decis să-şi asume chiar şi răspunderea pentru varianta nouă. În discuţiile preliminare cu sindicatele, unele dintre cele mai intens disputate puncte vizează extinderea contractului individual de muncă pe durată determinată de la 24 la 36 de luni.
Dacă sindicatele au susţinut că această variantă extinde o perioadă în care angajatul nu are siguranţa locului de muncă, reprezentanţii Executivului au adus argumentul angajării forţei de muncă pe perioadă determinată pentru implementarea unor proiecte cu finanţare europeană. “Avem un proiect european cu o durată minimă de trei ani şi nu se poate încheia un contract pe durată nedeterminată pentru că, după epuizarea proiectului european, nu mai ştie angajatorul dacă mai poate să-l menţină pe acel angajat, iar azi nu are cadrul legal să încheie un contract pe durată determinată pe trei ani şi preferă să meargă fie la