“Am o mare rugăminte : eu închei acum, nu vreau să aplaude nimeni, că nu aveţi de ce”, au fost cuvintele cu care preşedintele Traian Băsescu şi-a încheiat discursul ţinut la bilanţul pe 2010 al M.A.I., ministerul în care, „oriunde pui degetul, apar elemente de corupţie” şi unde şeful statului cere reforma calităţii oamenilor.
Există, însă, la Interne mâna de fier care să facă reforma calităţii oamenilor, să respingă numirile în funcţii importante pe algoritm politic? Nu l-am auzit, de exemplu, pe ministrul Traian Igaş să ceară, oficial, cuiva din subordine socoteală pentru scandalul în care M.A.I. l-a implicat pe şeful statului, la finele anului trecut, într-un incident pe care nu ştii cum să-l cataloghezi : gafă, neprofesionalism sau sabotare a imaginii preşedintelui. Pentru cei care au uitat, în decembrie 2010, Traian Băsescu i-a decorat pe prim-adjunctul şefului Jandarmeriei Române, Gheorghe Rugină, şi pe fostul şef al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I., Adrian Pătraşcu, pentru „rezultatele remarcabile obţinute în activitatea profesională”. La câteva zile după aceea, M.A.I. anunţa că aceştia au fost găsiţi vinovaţi, de către Corpul de Control, de nereguli la angajări făcute în Jandarmerie, în toamna anului trecut. Cine şi pe ce criterii face, în M.A.I., aceste nominalizări trimise la Preşedinţie? Ce rol joacă sau ar trebui să joace D.G.I.P.I. înainte ca numele unor ofiţeri, chestori sau generali să ajungă la Preşedinţie ca modele de profesionalism şi probitate morală? Ce măsuri se iau după astfel de gafe – indiferent că e vorba despre lipsa de informaţii a D.G.I.P.I. la adresa unui ofiţer cu probleme de dosar sau, mai rău, de tăinuirea acestor aspecte? Sunt întrebări la care staff-ul M.A.I. nu a oferit răspuns. La fel, nu l-am auzit pe ministrul de Interne cerând public un punct de vedere D.G.I.