Pînă acum n-am apucat încă să salvez nimic din ce mi-am şi mi s-a propus: Băile Herculane, Piaţa Matache, Grădina Icoanei, Parcul Cişmigiu, Calea Victoriei şi toate celelalte, nenumărate, obiective rămîn în continuare la fel de ameninţate. Ca şi cum n-am avea destule misiuni de salvare în Bucureşti şi-n ţară, sînt chemat la arme şi de peste hotare: „Rettet das Pergamonmuseum!“ – exclamă un articol cît o pagină în Die Zeit. Salvaţi Muzeul Pergamon! Încerc să mă mobilizez. Deci: ce apărăm şi care-i ameninţarea?
Muzeul Pergamon n-a mai trecut prin lucrări substanţiale de restaurare de decenii. Încă de prin anii ’90, municipalitatea şi landul au lansat dezbateri publice şi apoi concursuri de proiect pentru această clădire ce datează din anii ’30 ai secolului trecut. Cel mai vizitat muzeu german şi unul dintre cele mai importante din Europa are, într-adevăr, nevoie urgentă de restaurare.
DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILB Lucrările (de restaurare, renovare, re-amenajare şi extindere) ar fi trebuit să se încheie în 2009. Însă pînă acum nu s-a realizat decît o curăţare parţială a faţadelor. La nivel oficial se estimează că lucrările planificate se vor încheia în 2025, însă prin birourile responsabililor culturali se ştie, de fapt, că muzeul va fi renovat de-abia în 2030; bugetul estimat iniţial se ridica la 250 de milioane de euro, însă, mai mult ca sigur, costul total va depăşi 400 de milioane. E cea mai scumpă lucrare de reconstrucţie a unui muzeu.
Asta n-ar fi nimic dacă toate aceste intervenţii ar fi, într-adevăr, utile şi necesare. Există însă numeroşi arhitecţi, urbanişti, muzeografi, arheologi etc. care contestă oportunitatea celei mai radicale dintre lucrările planificate de autorităţi: transformarea Curţii de Onoare a palatului într-o sală de
