Îndoielile mai multor state din UE, în special ale Franţei, cu privire la intrarea României în spaţiul Schengen, au lansat autorităţile române într-o adevărată campanie de curăţare a corupţiei din vămile ţării, transmite duminică EFE.
Corespondentul agenţiei spaniole de presă de la Bucureşti consideră că, deocamdată, rezultatul acestui efort brusc de a termina cu permeabilitatea graniţelor a fost arestarea a 200 de agenţi de poliţie şi responsabili vamali în doar o lună, ieşind la iveală o reţea de corupţie perfect organizată.
'Este pentru prima oară când corupţia la graniţe este atacată la nivel de sistem', recunoaşte directorul Centrului român pentru politici europene, Cristian Ghinea, şi explică faptul că, până acum, lucrurile nu se petreceau astfel decât la nivel individual. Ca şi presa românească, Ghinea este de acord că eforturile de aderare la Schengen ar fi putut favoriza această operaţiune de o asemenea anvergură.
Cercetările Serviciului Român de Informaţii /SRI/ şi ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au scos la lumină ceea ce ştiau deja mulţi: complicitatea în traficul de tutun şi alte bunuri, plus primirea de mită de la cei care treceau frontiera, toate practici obişnuite, consemnează EFE. DNA îi acuză pe cei implicaţi de formarea unor grupuri organizate la cinci puncte de trecere a frontierei din România, extracomunitare, la graniţele cu Republica Moldova, Serbia şi Ucraina. Reţeaua organiza primirea de mită de la cei care făceau contrabandă cu tutun şi de la alte persoane care nu puteau trece frontiera legal.
Banii primiţi erau împărţiţi astfel între membrii diferitelor reţele, în funcţie de poziţia lor în ierarhie, mai aminteşte agenţia spaniolă de presă. Ultimul reţinut a fost Cornel Costea, şeful Biroului vamal din Ploieşti, pe care DNA îl acuză de primire de mită. În schimb, acesta se făcea că nu v
