Guvernul a trimis la Parlament Codul Muncii pe care urmează să-şi asume răspunderea. În mare, el seamănă cu varianta iniţială elaborată de Ministerul Muncii. Adică menţine articolele cu miză, cele care schimbă radical relaţiile de muncă din România şi pentru care s-a şi iniţiat modificarea Codului.
Astfel, lista concediaţilor se va întocmi pe criterii de competenţă, şi nu sociale, cum era până acum. De asemenea, patronii vor putea face angajări imediat după restructurări, nu după nouă luni, cum se prevede în Codul actual. Perioada de probă se prelungeşte de la 30 la 90 de zile, în cazul funcţiilor de execuţie, şi până la 120 de zile, pentru poziţiile de conducere. Contractele pe perioadă determinată se vor încheia pe 36 de luni, în loc de 24, cum este acum.
Codul trimis la Parlament conţine şi sancţiuni mai mari pentru munca la negru, comparativ cu forma iniţială. Cresc amenzile date angajatorului (de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare om descoperit că este folosit fără forme legale), iar pentru mai mult de cinci muncitori la negru se introduce pedeapsa cu închisoarea. În cazul unui număr foarte mare de lucrători fără acte, instanţa poate interzice, pe o perioadă de cel mult cinci ani, accesul firmei la ajutoare, prestaţii, fonduri europene şi participarea la licitaţii pentru contracte pe bani publici.
Una dintre noutăţile introduse prin Codul adoptat ieri îi ţinteşte pe liderii de sindicat. Legea încă în vigoare interzice sub orice formă concedierea liderilor pe durata mandatului, plus doi ani după pierderea funcţiei din fruntea sindicatului. În noua variantă, liderii vor putea fi daţi afară din motive profesionale.
Moţiune şi grevă generală
Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pe noul Cod al Muncii la 8 martie, iar parlamentarii pot depune amendamente până vineri. PSD şi PNL au anunţat că vor depune o moţiune de
