Locuitorii din Moisei spun că cei din Borşa au mutat abuziv hotarul administrativ.
Valea Hotarului, un cătun ce figurează cu această denumire încă din anul 1782, în Harta Iosefină a Comitatului Maramureşului, este motiv de îngrijorare pentru autorităţile judeţului, puse să arbitreze cărei unităţi administrative îi aparţine localitatea. Situat la o altitudine de 617 metri la graniţa dintre comuna Moisei şi oraşul Borşa, cătunul este revendicat de mai mulţi ani de moiseieni, care susţin că borşenii au mutat abuziv graniţa administrativă.
În urmă cu 65 de ani, când borşenii s-au declarat împotriva alipirii zonei la Ucraina Subcarpatică, comuniştii i-au spus eroului local Mihali Gavrilă Ştrifundă, care a condus Primăria Borşei între 1901 şi 1960, că dacă „nu se supun voinţei Congresului Poporului din Maramureş" graniţa va fi fixată la Valea Hotarului, printr-un zid înalt, iar localnicii „vor muri aici, sufocaţi, izolaţi în munţi, fără legături cu nimeni".
Alipirea nu s-a produs atunci, însă tensiunile nu s-au risipit nici astăzi, după 65 de ani de la „ameninţarea comuniştilor". Vecinii din Moisei au cerut Instituţiei Prefectului să treacă Valea Hotarului în limita teritorială a comunei, aşa cum, susţin ei, „era pe vremea Imperiului Austro-Ungar".
Primarul Toader Şteţco a avertizat autorităţile judeţului că, dacă soluţia nu le va fi favorabilă moiseienilor, „mă tem sincer ca oamenii să nu reacţio¬neze violent". Primarul Şteţco a supralicitat şi i-a spus prefectului Sandu Pocol că „va anunţa din timp poliţiştii şi alte autorităţi să se pregătească de o eventuală revoltă" a localnicilor.
Cătunul are o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare, iar autorităţile din Moisei susţin că actuala delimitare se datorează faptului că mulţi dintre concetăţenii săi au acceptat acest lucru pentru a profita, în regimul comunist, de suplimentarea raţiilor de
