Un bărbat de origine irakiană care a lucrat la reşedinţa fostului dictator din Bagdad s-a stabilit de patru ani în oraşul de pe Bega. Ayad-F-Talib (51 de ani) a primit, zilele acestea, dreptul să-şi aducă în România soţia şi cei doi copii, pentru reunificarea familiei.

Citiţi şi: Au moştenit viaţa de refugiat din tată în fiu Povestea lui Ayad-F-Talib a început în Bagdad. Acesta s-a născut în capitala Irakului în 1960, a făcut şcoala gimnazială şi liceul, iar mai apoi a intrat în aramata irakiană, unde a fost militar pentru 40 de zile. A scăpat repede de război pentru că, susţine el, l-a mituit cu bijuterii pe un general de armată. „Recomandat şi de o gardă de corp a lui Saddam, care îmi cunoştea familia am intrat în slujba preşedintelui", povesteşte Ayad-F-Talib. Asta se întâmpla în 1984, iar irakianul a fost în subordinea dictatorului irakian până în 2003. Menirea lui Ayad-F-Talib era de a gestiona tot ce intră în palatul prezidenţial. „Eram 10 persoane, cu un şef, care ne ocupam de toate materialele care intrau în palat, asiguram tot ce era necesar pentru preşedinte, de la materiale de construcţii până la mâncare, perdele sau plantele din grădină. Spre exemplu, un inginer avea nevoie de lemn. Noi aveam intrare peste tot şi ne ocupam să primească la timp ce e mai bun", a mai spus irakianul.

Obiceiuri de dictator

Potrivit fostului angajat al administraţiei prezidenţiale de la Bagdad, Saddam Hussein obişnuia să-i pedepsească pe angajaţii care lucrau la un proiect ce nu era pe placul dictatorului. „Era foarte agresiv când nu era mulţumit de un proiect. Dacă era ceva ce nu-i plăcea în grădină, spre exemplu, se stătea peste program până se termina tot şi ieşea aşa cum îi place. Din 1984 până în 2003 nu am fost pedepsit niciodată. Dacă Saddam se afla în zona în care ne aflam şi noi, nu aveam voie să avem contact vizual cu el", a mai povestit refugiatul.