Aproximativ 20% din populaţia lumii prezintă sensibilitate la acarieni, estimează cele mai noi studii.Microorganismele care se găsesc în spaţiile de locuit pot provoca rinită alergică, crize de astm, conjunctivită şi boli de piele, spun specialiştii.

Căldura şi umezeala sunt mediul propice de dezvoltare a acarienilor. De aceea, ei se găsesc cu preponderenţă în praful din case, mai ales acolo unde temperatura este în jur de 25 de grade Celsius. Acarienii sălăşluiesc în special în ţesături precum saltelele, pernele, aşternuturile de pat, covoarele sau mobilierul tapiţat, hrănindu-se cu celulele moarte ale pielii.

„Acarienii sunt «păianjeni» microscopici, rude cu scabia (râia), dar care trăiesc în praful din casă, în puf, în pene, dar şi în lâna animalelor. Ei pot pătrunde în piele, sub scuame sau chiar la rădăcina firelor de păr", spune medicul primar dermatolog Anca Zbranca de la Clinica Roderma din Iaşi.

Pot declanşa reacţii alergice

O sursă majoră de alergeni o reprezintă nu acarienii în sine, ci dejecţiile şi resturile acestora, ce se găsesc în praf. Astfel, expunerea prelungită la praful din casă poate provoca sau poate agrava bolile alergice. De aceea, persoanele cu predispoziţie alergică se pot confrunta cu simptome specifice rinitei (strănut, mâncărimi şi secreţii nazale abundente) sau conjunctivitei (usturimi şi mâncărimi oculare sau lăcrimare excesivă). În plus, acarienii pot contribui la declanşarea crizelor astmatice, persoanele cu astm alergic confruntându-se cu probleme respiratorii şi cu tuse mai ales pe timpul nopţii dacă dorm în camere cu umiditate ridicată şi în care nu a fost îndepărtat praful. Specialiştii spun că medicaţia în cazul unei alergii la praf se stabileşte în funcţie de severitatea şi de durata simptomelor. Astfel, se pot recomanda antihistaminice, medicamente sau picături cu corticosteroizi ori imu