Înainte de a intra în TUYAP (centrul expoziţional al Istanbulului, situat la aproximativ 40 de kilometri în afara oraşului) am trăit un sentiment contradictoriu. Zecile de tineri care aşteptau şi ei să intre, îmbrăcaţi în ţinuta standard a bucătarilor, îmi sugerau că acolo avea într-adevăr loc o competiţie gastronomică. Însă de dincolo de pereţii de sticlă răzbăteau până la mine zgomotele specifice unei galerii de fotbal, dezlănţuită chiar la faza cea mai importantă a unui meci cu miză.
Da, eram în oraşul „fanaticilor” (şi, da, în paranteză fie spus, chiar în acele zile Hagi era pe toate canalele tv ale turcilor, pentru că urma să aibă un meci important – pe care l-a şi câştigat cu 1-0), însă la TUYAP competiţia viza un alt domeniu decât fotbalul. În incintă aveam să îmi dau seama că pasiunea cu care se striga era a tinerilor elevi şi studenţi care îşi încurajau colegii intraţi în focurile concursului. Însă patima lor era comparabilă cu cea a galeriei Galatasaray...
Despre tinerii bucătari turci, islandezul Gissur Gudmundsson, preşedintele WACS (asociaţia internaţională a şefilor bucătari), avea să declare: „Gustul preparatelor este bun, în general, chiar dacă uneori elevii au deficienţe în ceea ce priveşte tehnicile lor de gătit. Însă, în comparaţie cu ultimii ani, constat la tinerii bucătari turci o minte mai deschisă. Ei încep să se gândească foarte curând după ce intră în această meserie cum să ajungă la standardele internaţionale”.
Despre competitori veţi mai afla câte ceva în paginile ediţiei de azi a Jurnalului de bucătărie. Eu aş vrea să mă opresc doar asupra unuia dintre restaurantele stambuliote care a avut mai multe demonstraţii culinare în festival, propunând un meniu aparte, „cu efect antiîmbătrânire”. Este vorba despre restaurantul Efe Balik, din cartierul Yeşiköy, care oferă, o dată pe săptămână, un meniu special di
