Cursul francului elveţian ar trebui să îngheţe la 2,9 lei, adică acolo unde se afla în mai 2010, dacă Guvernul de la Bucureşti ar adopta un plan similar celui luat în considerare de executivul maghiar, care încearcă să protejeze clienţii cu credite în această valută prin fixarea cursului la care se calculează valoarea ratelor la creditele pentru populaţie în această valută.

În Ungaria situaţia este dramatică, în condiţiile în care peste o treime din creditele luate de clienţi sunt în franci elveţieni. Pe plan local, ponderea lor este considerabil mai mică, de circa 6%.

Guvernul maghiar ia în considerare o plafonare a francului elveţian la 190 de forinţi, faţă de nivelul de 213 forinţi, unde se află în prezent.

Francul s-a apreciat puternic, în condiţiile în care pe plan mondial investitorii caută siguranţa băncilor elveţiene. La Bucureşti, francul a ajuns în prezent la 3,3 lei, cu peste 40% mai mult faţă de nivelul din octombrie 2008, înainte de declanşarea crizei financiare.

Aplicând procentul luat în considerare de guvernul maghiar, ar trebui ca la Bucureşti francul să fie fixat la 2,9 lei. În 2006, 2007 şi prima parte a anului 2008, când s-au vândut grosul creditelor în franci, cursul a oscilat între 2 şi 2,4 lei pentru un franc.

"Lucrul cel mai important este că în România creditele în franci elveţieni sunt mult mai mici decât în Ungaria, iar efectul deprecierii leului este mai mic", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Mai multe bănci locale, printre care şi Raiffeisen, au propus clienţilor varianta finanţărilor în franci elveţieni, care le permiteau să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor mici. De cele mai multe ori dobânzile mici erau însă doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. Clienţii care au mizat pe avantajul dobânzilor mici au fost arşi de curs. Bancherii susţin totu