Înfiinţată în 2005 ca o contrapondere la forţa de gravitaţie a centrelor urbane învecinate, precum Timişoara sau Cluj, Zona Metropolitană Oradea (ZMO) cuprinde astăzi 12 localităţi învecinate decise să îşi joace viitorul pe o singură carte. Iar tânărul director Adrian Foghiş spune că asocierea nu poate fi decât câştigătoare. Pentru că deja rezultatele se văd...
- Ce este Zona Metropolitană Oradea: o asociaţie de proprietari la nivel de localităţi, un mini-guvern local sau un mega-municipiu?
- Nu e un mega-municipiu pentru că nu vorbim despre o preluare în forţă de către Oradea a localităţilor vecine, nu este un mini-guvern local pentru că îi lipseşte partea executivă, şi nu este o asociaţie de proprietari pentru că deciziile Comitetului Director reflectă priorităţi ce depăşesc teritoriul unei singure localităţi. Este vorba despre proiecte cu caracter intercomunitar, precum dezvoltarea reţelei de utilităţi şi drumuri, care ar putea fi implementate abia peste 3 sau 5 ani. Rolul nostru este de a pregăti documentele suport pentru atunci când vor fi asumate.
- Cum se împacă atâţia primari de culori politice diferite când au de aprobat un proiect comun?
- Şedinţele la care am participat eu nu au fost influenţate politic. Proiectele care pot fi exploatate în beneficiul membrilor sunt asumate prin vot deschis. Există şi cazuri în care unii primari nu le consideră prioritare, dar atunci se discută aşezarea lor pe nevoile comunităţilor locale şi de cele mai multe ori se ajunge la o înţelegere.
Proiecte pentru viitor
- Care sunt cele mai importante proiecte ale ZMO?
- Avem proiectul Aparegio, de extindere a reţelei de apă şi canalizare, în valoare totală de 123 milioane de euro, derulăm deja de trei ani proiectul Reosal privind managementul în comun al deşeurilor, iar pe partea de drumuri lucrăm la ringul metropolitan. Acesta va înconjura
