Iarna pleacă împreună cu hainele sale şiroind de apele zăpezilor care se topesc în razele soarelui, ce se opinteşte să dea afară frigul care a ţinut oamenii luni de zile în casă cu mâncăruri şi băuturi. Sute de localnici şi alte sute de turişti şi alţi oaspeţi au asistat sâmbătă la o ceremonie de înmormântare mai puţin obişnuită, cea a despărţirii definitive de iarnă. La Rimetea, o comună din judeţul Alba, aşezată într-un peisaj unde Dumnezeu a uitat simţul frumosului, mii de oameni s-au strâns să asiste la o...înmormântare. Obştea satului şi-a îngropat de bună voie cheful şi toate petrecerile şi mesele copioase de care a abuzat o iarnă întreagă.

"Înmormântarea Fărşangului", tradiţie populară maghiară a cărei dată de apariţie s-a pierdut în negura vremurilor, are loc la lăsarea secului, la prinderea Postului Paştilor. Momentul înseamnă pentru enoriaşi şi pentru toţi ceilalţi uitarea. Uitarea tuturor distracţiilor şi, ceea ce este mai important, schimbarea anotimpurilor: pleacă iarna, vine primăvara.

Atraşi ca de un magnet, turişti din ţară, dar şi din străinătate au venit la Rimetea să vadă şi să fie aproape de obşte în momentul în care se termină periplul tinerilor pe la casele fetelor de măritat. Haiduci, preoţi, bocitoare, draci, clovni, dar şi mirese sau simpli ţărani, în pitoreşti costume populare, au străbătut uliţele satului pentru a încălca orice regulă, pentru a arăta cu degetul şi a satiriza tot ceea ce un an nu au putut. Obiceiul ce este păstrat cu sfinţenie de către comunitatea de maghiari din comuna Rimetea seamănă mai degrabă cu un alai de nuntă întâlnit în oricare sat din Transilvania.

De fapt, totul este o ironie la adresa sătenilor care în anul precedent au fost leneşi, la adresa fetelor ce riscă să rămână bătrâne, a feciorilor care au cam luat-o pe băutură, dar şi a altora care au uitat regulile bunelor maniere sta