Credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici serbează duminică Lăsatul secului, fiind ultima zi în care se mai poate mânca tot ce pofteşte inima, înainte de a se intra în Postul Mare, informează Agerpres.
Potrivit tradiţiei ortodoxe, în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai, credincioşii renunţă la produsele lactate şi la ouă şi postesc până în duminica Paştelui. Duminica de dinainte de post, care marchează Lăsatul secului, este precedată de Săptămâna albă sau a brânzei, în care se renunţă la produsele din carne, fiind permise lactatele.
Postul Mare este considerat cel mai aspru dintre cele patru posturi din an întrucât culminează cu Patimile şi Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare creştină. În acest interval, Biserica dezleagă de la post numai de Buna Vestire şi în Duminica Floriilor, când se mănâncă peşte.
Dacă "postul ascetic" reprezintă abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar pentru eliberarea de sub stăpânirea poftelor trupului, "postul total" sau ajunarea este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp - o zi sau două. În Postul Mare, de luni până vineri, Biserica îndeamnă la ajunare până seara, de aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării.
Totodată, postul reprezintă un îndemn de a investi, mai mult decât de obicei, energia noastră fizică în cele spirituale, prin transformarea şi transfigurarea ei în dragostea spirituală către tot aproapele, prin milostenie, prin lecturi din Biblie şi alte cărţi duhovniceşti.
Potrivit disciplinei ortodoxe, credincioşii trebuie să se spovedească în timpul postului, pregătindu-se pentru Împărtăşanie. În această perioadă, nunţile sunt interzise.
În acest an, Paştele va fi sărbătorit pe 24 aprilie.
Din punct de vedere medical