Infrastructura rutieră deficitară, serviciile la standarde de calitate îndoielnice şi lipsa investiţiilor sunt principalele trei cauze care au aruncat Maramureşul în partea de jos a clasamentului naţional al destinaţiilor preferate de turişti. Odinioară prezentat ca un „magnet al turiştilor", judeţul din nord-vest mai atrage în prezent puţini vizitatori.

Obiective multe, interes puţin

În pofida unor obiective unice, cu opt biserici de lemn incluse în patrimoniul mondial, cu staţiuni destinate sporturilor de iarnă, o staţiune balneoclimaterică, cu tradiţii străvechi, păstrate îndeosebi în partea de peste muntele Gutâi, cu mai multe fonduri de vânătoare, cu lacuri şi alte numeroase obiective naturale, religioase şi culturale, Maramureşul se situează sub media pe ţară la gradul de ocupare a capacităţilor de cazare turistică.

Şeful Direcţiei Judeţene de Statistică, Vasile Pop, spune că, în pofida mitului referitor la numărul mare de turişti care aleg ca destinaţie Maramureşul, observă, de la an la an, un regres atât al capacităţilor de cazare, cât şi al numărului de turişti care înnoptează aici. „Un indice esenţial este cel de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică care în Maramureş a fost în 2010 de doar... 14,1%! Media pe ţară este de 18,6% şi, chiar dacă luăm în calcul faptul că Litoralul sau Bucovina depăşesc acest indicator de turism, în faţa judeţului nostru sunt altele care nici nu au obiective turistice sau tradiţie. Acest fapt spune ceva...", a declarat Vasile Pop, director al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Maramureş.

Mai mult, şi anul trecut a continuat tendinţa ultimilor ani, iar structurile de cazare a turiştilor şi-au redus capacitatea faţă de anul anterior, deşi ultima statistică este comparată cu cea din 2009, considerat anul de vârf al crizei economice mondiale. „Toţi (n.red., oficialii) spun ca turismul în Mar