Bisexualitatea, hedonismul şi libertatea au fost câteva dintre reperele care au marcat viaţa celor mai puternice femei ale secolului XX.

Dincolo de imaginea publică a femeilor puternice care au revoluţionat istoria secolului XX se ascund adesea drame personale, angoase, tensiuni şi suferinţă.

În volumul „Femei celebre pe divan" (Curtea Veche), scriitoarea Catherine Siguret a invitat psihiatri să analizeze destinul unor femei de excepţie.

Scandaloasa Colette

Scriitoarea Gabrielle Colette (1873-1954) a trăit într-o libertate completă, fiind feministă înaintea lansării acestui curent. A avut trei soţi, amanţi, dar şi iubite pe care le părăsea în favoarea bărbaţilor. Hedonistă, a ajuns la 50 de ani să se iubească cu fiul său vitreg, de numai 17 ani.

A debutat sub numele primului ei soţ, Willy, publicând seria „Claudinelor".

În 1904, publică „Patru dialoguri de animale" şi câştigă o serie de adoratori, printre care Proust şi Gide. Apare pe scena teatrelor aproape goală, iar scandalul umple sălile. Este adulată şi are tot mai multe amante din rândul femeilor bogate.

Se mărită cu Henry de Jouvenel, care îi apreciază dezinhibiţia. La 50 de ani, publică „Chéri" şi „Grâul necopt". În 1945 este primită în Academia Goncourt, iar printre prietenii apropiaţi se numără Cocteau, Jean Marais sau François Mauriac. Are fler în descoperirea de talente: îi recomandă pe Jean Marais pentru „Chéri", un triumf pentru actor, şi pe Audrey Hepburn în adaptarea americană pentru „Gigi". Presa o elogiază la 75 de ani, iar Truman Capote mărturiseşte că a învăţat multe de la „această bătrână doamnă afurisită".

Fricile Virginiei Woolf

Una dintre cele mai triste figuri, Virginia Woolf (1882-1941) se sinucide înecându-se în râu, la 59 de ani. Şi-a trăit viaţa avidă după fericire şi libertate, după mondenităţi şi frivolităţi.

Îşi alege un soţ anost,